Acasă › Tip contra tip › ENFJ vs ISFJ
ENFJ vs ISFJ
ENFJ și ISFJ: diferențele și cum îți dai seama care ești
ENFJ și ISFJ au în comun două litere (F, grijuliu și J, organizat) și diferă la extraversie și deschidere. Ca să alegi între ele, trebuie să te hotărăști la ambele litere, iar fiecare este o întrebare separată.
Cald, expresiv, idealist, organizat.
Ești sociabil, plin de compasiune, curios și de încredere, o combinație potrivită pentru a aduna oamenii în jurul unor idei. Tinzi să-ți asumi armonia grupului și să te asiguri că ce s-a început se și termină.
Discret, practic, bun, devotat.
Ești grijuliu, de încredere și cu picioarele pe pământ. Observi de ce au nevoie oamenii și te asiguri, fără zgomot, că se face, iar rutinele stabile îți plac mai mult decât schimbarea continuă.
Cum alegi între ENFJ și ISFJ
- Hotărăște-te la câte o literă pe rând. ENFJ și ISFJ diferă la E/I și N/S, iar fiecare este o întrebare separată.
- Începe cu litera de care ești cel mai puțin sigur și folosește întrebările de reflecție de mai jos.
- Dacă la unele litere ești clar de o parte, dar la altele ești la mijloc, un al treilea tip ți se poate potrivi mai bine decât oricare dintre cele două. Uită-te la comparațiile legate mai jos.
- Un test cu percentile arată care dintre literele tale sunt clare și care sunt cazuri-limită. Cele clare te descriu cel mai bine.
Diferență: E sau I (Extraversie)
Extraversia din modelul celor cinci mari factori: sociabilitate, asertivitate, vorbăreție și emoții pozitive. Corespunde literei clasice E/I, care este puternic legată de extraversia din Big Five.
Oamenii îți dau energie, iei ușor cuvântul și intri repede în vorbă cu ceilalți.
Preferi grupurile mici și mediile mai liniștite și adesea te gândești înainte să vorbești. Introversia nu este același lucru cu timiditatea sau anxietatea. Acelea țin de o altă trăsătură (stabilitatea emoțională).
Cum se vede în viața de zi cu zi
Descrieri ale trăsăturii, nu rezultate ale cercetării.
- ENFJ (E): Probabil gândești cel mai bine cu voce tare, în ședințe, în discuții și în verificări rapide. Munca cu mult contact cu colegi, clienți sau public îți dă mai des energie decât îți ia.
- ISFJ (I): Probabil preferi să gândești înainte să vorbești și lucrezi cel mai bine în blocuri de timp concentrat. O ordine de zi trimisă dinainte, comunicarea scrisă și timpul de pregătire te ajută de obicei să dai tot ce ai mai bun.
- ENFJ (E): Probabil vrei să împarți viața și social: să-ți prezinți partenerul prietenilor, să ieșiți în oraș și să vorbiți despre lucruri pe loc, când se întâmplă.
- ISFJ (I): Probabil arăți grija prin atenție și timp petrecut în doi, nu printr-un program social încărcat, și poate ai nevoie de timp doar pentru tine chiar și de la oamenii pe care îi iubești.
Ce leagă cercetarea de fiecare parte
- Extraversia este trăsătura cel mai constant legată de afirmarea ca lider în grupuri.[2]
- Persoanele extravertite raportează în medie mai multe emoții plăcute.[3]
- Într-un studiu de teren, liderii extravertiți au obținut rezultate mai slabe cu echipele proactive, pentru că erau mai puțin receptivi la ideile membrilor echipei.[4]
- Liderii mai puțin extravertiți au obținut rezultate mai bune decât cei extravertiți când echipele lor erau proactive, pentru că ascultau mai mult și valorificau ideile membrilor echipei.[4]
- Networkingul și vizibilitatea îți pot cere un efort conștient. Cine se afirmă ca lider ține de extraversie.[2]
- Extraversia scăzută este legată de un interes mai mic pentru munca antreprenorială și socială. Legăturile sunt doar moderate, așa că e mai bine să-ți măsori direct interesele.[5]
Medii pentru mulți oameni. Asemenea efecte sunt reale, dar de obicei mici: schimbă probabilitățile pentru un grup și spun puțin despre o persoană anume.
De ce se confundă E și I
- Introversia nu este timiditate. Emoțiile și anxietatea socială țin mai ales de o altă trăsătură, stabilitatea emoțională (a 5-a literă, C sau R), așa că o persoană sociabilă care devine neliniștită printre străini poate fi totuși E, iar o persoană calmă și sigură pe sine poate fi I.
- Toată lumea se comportă uneori extravertit. În studii de tip jurnal (experience sampling), oamenii, inclusiv introvertiții, au raportat o dispoziție mai bună în momentele în care s-au comportat mai extravertit. Faptul că îți place o seară animată nu te face E: litera descrie cum ești în medie.[1]
- Ce te reface cel mai bine după o săptămână lungă și grea: o seară în oraș cu prietenii (E) sau o seară liniștită, mai mult singur (I)?
- Într-o ședință, îți formezi de obicei părerea gândind cu voce tare (E) sau întâi ți-o formezi și abia apoi o spui (I)?
- La o petrecere unde o cunoști doar pe gazdă: preferi să te plimbi și să te prezinți (E) sau rămâi lângă una-două persoane (I)?
- Când ți se întâmplă ceva bun, vrei să le spui imediat celorlalți (E) sau te bucuri mai întâi singur de asta (I)?
Răspunde după cum faci de obicei, nu după cum ți-ai dori să fii. Dacă răspunsurile se împart egal, probabil că ești aproape de mijloc la această trăsătură.
Diferență: N sau S (Deschidere / Intelect)
Deschiderea spre experiență din modelul celor cinci mari factori (măsurată aici ca intelect/imaginație): curiozitate, imaginație, interes pentru idei și gândire abstractă. Corespunde literei N/S, care este puternic legată de deschiderea din Big Five.
Ești curios și imaginativ și îți plac ideile abstracte, teoriile și experiențele noi.
Preferi ce este concret, verificat și practic și te încrezi mai mult în experiență decât în teorie.
Cum se vede în viața de zi cu zi
Descrieri ale trăsăturii, nu rezultate ale cercetării.
- ENFJ (N): Probabil te atrag ideile, tiparele și posibilitățile și devii neliniștit când munca înseamnă doar repetiție.
- ISFJ (S): Probabil preferi sarcini concrete, cu rezultate vizibile, și ai încredere în metodele care și-au dovedit deja eficiența.
- ENFJ (N): Probabil îți place să vorbești cu partenerul despre idei, planuri și sens și apreciezi noutatea în experiențele comune.
- ISFJ (S): Probabil îți arăți dragostea prin ajutor practic și rutine pe care se poate conta, mai degrabă decât prin gesturi mari sau discuții lungi și abstracte.
Ce leagă cercetarea de fiecare parte
- Deschiderea este legată în mod constant de realizările creative, atât în artă, cât și în știință.[6]
- Deschiderea prezice reușita în formarea profesională, adică în învățarea la locul de muncă.[7]
- Deschiderea are cea mai puternică legătură dintre personalitate și interese: cu interesele artistice. Este legată și de interesele investigative.[5]
- Deschiderea prezice reușita în formarea profesională. În domeniile care se schimbă repede, ia în calcul un efort suplimentar de învățare.[7]
- Deschiderea mai scăzută merge împreună cu un interes mai mic pentru munca artistică și investigativă. Rolurile practice, manuale și bazate pe proceduri se potrivesc adesea mai bine.[5]
- În medie, diferențele de deschidere dintre parteneri influențează puțin satisfacția.[8][9]
Medii pentru mulți oameni. Asemenea efecte sunt reale, dar de obicei mici: schimbă probabilitățile pentru un grup și spun puțin despre o persoană anume.
De ce se confundă N și S
- N nu are nimic de-a face cu cât de inteligent ești. Litera descrie cât de puternic te atrag ideile, imaginația și noutatea. Mulți oameni foarte înzestrați preferă ce este concret și verificat.
- Munca poate estompa această literă: cineva într-un rol tehnic poate lucra toată ziua cu material abstract și totuși să prefere în timpul liber ce e practic și familiar. Răspunde după ce cauți atunci când nimeni nu ți-o cere.
- Când auzi o idee nouă, îi urmărești bucuros consecințele și toate variantele de tip „ce-ar fi dacă” (N) sau vrei întâi să știi dacă funcționează în practică (S)?
- Te interesează discuțiile abstracte despre teorii, filosofie sau experimente de gândire de dragul lor (N) sau ți se par timp luat de la problemele reale (S)?
- Când înveți ceva nou, vrei întâi să înțelegi principiul din spate (N) sau să primești un exemplu concret pe care să exersezi (S)?
- Te pierzi des în visare, în scenarii imaginate sau în idei despre lucruri care încă nu există (N) sau atenția ta rămâne mai ales la ce ai în față (S)?
Răspunde după cum faci de obicei, nu după cum ți-ai dori să fii. Dacă răspunsurile se împart egal, probabil că ești aproape de mijloc la această trăsătură.
Ce au în comun ENFJ și ISFJ
Literele de mai jos sunt un teren comun. Oricare ar fi tipul tău, aceste părți din ambele descrieri ar trebui să ți se potrivească.
Ești cald, atent cu ceilalți și cooperant și observi ce simt alții.
Îți planifici lucrurile, ești de încredere și atent la detalii și îți place să duci la capăt ce ai început.
De ce rezultatul tău poate oscila între ENFJ și ISFJ
- Trăsăturile de personalitate sunt continue, iar majoritatea oamenilor au scoruri aproape de mijloc. Distribuțiile scorurilor se adună în centru și nu se împart în două tabere, nici măcar pe scalele clasice cu patru litere.[10][11]
- De aceea, o mică eroare de măsurare obișnuită este suficientă ca litera să se schimbe la oricine se află aproape de graniță. Instabilitatea tipului la retestare este una dintre cele mai importante obiecții publicate la adresa testelor cu patru litere.[12]
- Scorurile în sine sunt destul de stabile; ce face literele instabile este tocmai împărțirea unui scor continuu în două căsuțe.[13]
- Dacă primești o dată ENFJ și altă dată ISFJ, între teste s-au schimbat două litere. Fiecare literă se schimbă separat, așa că de obicei înseamnă că mai multe dintre trăsăturile tale sunt aproape de medie sau că ai răspuns gândindu-te la contexte diferite (la muncă sau acasă, într-o săptămână bună sau într-una proastă).
- În testul 64 Types, fiecare trăsătură este exprimată ca percentilă față de răspunsuri reale. Orice trăsătură aflată la mai puțin de 10 puncte de percentila 50 este marcată drept caz-limită și vezi codul pe care l-ai primi dacă litera ar fi cealaltă. Prin definiție, 20% dintre oameni se află între percentilele 40 și 60 la fiecare trăsătură.
ENFJ și ISFJ în carieră și dragoste
Diferențele de mai sus se văd cel mai clar în muncă și în relații. Pentru imaginea carierei, aici apar cele trei domenii de interes spre care înclină cel mai des fiecare tip și felul în care literele diferite le deplasează:
Înclinație tipică de interese: Artistic, Social, Întreprinzător
Înclinație tipică de interese: Convențional, Realist, Social
- E sau I: comparativ cu partea I (ISFJ), partea E (ENFJ) este legată de un interes mai mare pentru munca din domeniile: Întreprinzător (a conduce, a convinge) și Social (a ajuta, a preda).[5]
- N sau S: comparativ cu partea S (ISFJ), partea N (ENFJ) este legată de un interes mai mare pentru munca din domeniile: Artistic și Investigativ (cercetare).[5]
Aceste înclinații de interes se bazează pe legăturile metaanalitice dintre Big Five și interesele profesionale. Legăturile sunt moderate, așa că e mai bine să-ți măsori direct interesele decât să le deduci din tip.[5]
Testul 64 Types îți dă o percentilă pentru fiecare trăsătură, marchează cazurile-limită și adaugă cele două trăsături pe care testele cu patru litere le scapă. 62 de întrebări, aproximativ 8 minute, fără înregistrare.
Fă testul gratuitÎntrebări frecvente
Care este diferența dintre ENFJ și ISFJ?
Diferă la două litere: Extraversie (ENFJ E, ISFJ I); Deschidere (ENFJ N, ISFJ S). În comun au: F (grijuliu) și J (organizat). Fiecare literă este o trăsătură continuă separată, așa că diferențele se adună și nu formează două feluri fixe de oameni.
Cum îmi dau seama dacă sunt ENFJ sau ISFJ?
Concentrează-te doar pe literele care diferă (E/I și N/S). Gândește-te cum te comporți de fapt în viața de zi cu zi, întreabă pe cineva care te cunoaște bine și fă un test care arată o percentilă pentru fiecare trăsătură, nu doar o literă. Dacă o trăsătură iese în jurul percentilei 50, ești aproape de medie și ambele tipuri te descriu parțial.
De ce un test îmi dă ENFJ și altul ISFJ?
Trăsăturile de personalitate sunt continue și majoritatea oamenilor au scoruri aproape de mijloc, așa că mici diferențe în felul în care răspunzi pot schimba o literă. Schimbarea tipului la retestare este una dintre cele mai bine documentate probleme ale testelor cu patru litere. Pentru că ENFJ și ISFJ diferă la două litere, probabil că ești aproape de mijloc la mai multe trăsături sau te-ai gândit la situații diferite când ai răspuns.
Sunt compatibili ENFJ și ISFJ?
Este o altă întrebare decât care dintre ele ești. În studii mari, asemănarea dintre personalitățile a doi parteneri nu a explicat aproape nimic dincolo de trăsăturile proprii ale fiecăruia; stabilitatea emoțională, agreabilitatea și conștiinciozitatea fiecărui partener au contat mai mult. Pagina despre compatibilitatea ENFJ și ISFJ tratează dragostea, prietenia și munca pentru exact această pereche.
Cercetarea despre compatibilitate de mai sus: asemănarea a explicat puțin dincolo de trăsăturile proprii ale fiecăruia[9]; trăsăturile proprii ale fiecărei persoane contează mai mult.[8]
Citește mai departe
Profilul ENFJ · Profilul ISFJ · Compatibilitatea ENFJ și ISFJ
Comparații asemănătoare
Toate comparațiile între tipuri
Surse
- Fleeson, W., Malanos, A. B., & Achille, N. M. (2002). An intraindividual process approach to the relationship between extraversion and positive affect: Is acting extraverted as "good" as being extraverted? Journal of Personality and Social Psychology, 83(6), 1409–1422.
- Judge, T. A., Bono, J. E., Ilies, R., & Gerhardt, M. W. (2002). Personality and leadership: A qualitative and quantitative review. Journal of Applied Psychology, 87(4), 765–780.
- Lucas, R. E., & Fujita, F. (2000). Factors influencing the relation between extraversion and pleasant affect. Journal of Personality and Social Psychology, 79(6), 1039–1056.
- Grant, A. M., Gino, F., & Hofmann, D. A. (2011). Reversing the extraverted leadership advantage: The role of employee proactivity. Academy of Management Journal, 54(3), 528–550.
- Larson, L. M., Rottinghaus, P. J., & Borgen, F. H. (2002). Meta-analyses of Big Six interests and Big Five personality factors. Journal of Vocational Behavior, 61(2), 217–239.
- Feist, G. J. (1998). A meta-analysis of personality in scientific and artistic creativity. Personality and Social Psychology Review, 2(4), 290–309.
- Barrick, M. R., & Mount, M. K. (1991). The Big Five personality dimensions and job performance: A meta-analysis. Personnel Psychology, 44(1), 1–26.
- Malouff, J. M., Thorsteinsson, E. B., Schutte, N. S., Bhullar, N., & Rooke, S. E. (2010). The five-factor model of personality and relationship satisfaction of intimate partners: A meta-analysis. Journal of Research in Personality, 44(1), 124–127.
- Dyrenforth, P. S., Kashy, D. A., Donnellan, M. B., & Lucas, R. E. (2010). Predicting relationship and life satisfaction from personality in nationally representative samples from three countries: The relative importance of actor, partner, and similarity effects. Journal of Personality and Social Psychology, 99(4), 690–702.
- McCrae, R. R., & Costa, P. T. (1989). Reinterpreting the Myers-Briggs Type Indicator from the perspective of the five-factor model of personality. Journal of Personality, 57(1), 17–40.
- Bess, T. L., & Harvey, R. J. (2002). Bimodal score distributions and the Myers-Briggs Type Indicator: Fact or artifact? Journal of Personality Assessment, 78(1), 176–186.
- Pittenger, D. J. (2005). Cautionary comments regarding the Myers-Briggs Type Indicator. Consulting Psychology Journal: Practice and Research, 57(3), 210–221.
- Capraro, R. M., & Capraro, M. M. (2002). Myers-Briggs Type Indicator score reliability across studies: A meta-analytic reliability generalization study. Educational and Psychological Measurement, 62(4), 590–602.