Începe testul
Meniu
Fă testul gratuit
Limbă

Pot fi extinse cele 16 tipuri de personalitate la 64?

Da. Iar dacă extinderea se face corect, se rezolvă totodată principala problemă științifică a testelor de tip cu patru litere.

1. Ce măsoară de fapt cele patru litere

Când cercetătorii au dat acelorași persoane atât MBTI, cât și un chestionar Big Five, cele patru scale MBTI au corespuns la patru dintre trăsăturile Big Five: E/I extraversiei, S/N deschiderii (ambele puternic), T/F agreabilității și J/P conștiinciozității (ambele moderat). A cincea trăsătură Big Five, nevrotismul (opusul stabilității emoționale), nu avea niciun corespondent în MBTI. [1] Altfel spus, cele 16 tipuri sunt o împărțire grosieră a patru trăsături reale, din care lipsește o trăsătură importantă.

2. Cele două litere care lipsesc

Stabilitatea emoțională (C/R) este una dintre trăsăturile măsurate cu cele mai mari consecințe: cel mai puternic predictor al stării de bine și al satisfacției în muncă dintre trăsăturile de personalitate și strâns legată de anxietate și depresie. [29][10][30]

Onestitatea–modestia (M/A) este al șaselea factor descoperit în studiile lexicale din multe limbi; din el s-a născut modelul HEXACO. [5] Prezice comportamentul etic, cooperarea și comportamentul deviant la locul de muncă dincolo de ce explică Big Five. [13][14][6]

Dacă împarți fiecare dintre cele șase trăsături în ridicat și scăzut, obții 2⁶ = 64 de tipuri. În spatele fiecărei litere stau decenii de cercetare.

3. Problema „mi s-a schimbat tipul”

Critica clasică a testelor cu patru litere este că mulți oameni primesc alt tip când refac testul: scorurile se adună în jurul mijlocului, iar micile oscilații schimbă litera. [2] 64 Types arată o percentilă pentru fiecare trăsătură, marchează drept caz-limită orice trăsătură aflată la mai puțin de 10 puncte de medie și arată tipul alternativ pe care l-ai putea primi.

4. Itemi și norme

Cele 62 de întrebări provin din International Personality Item Pool (IPIP), o colecție de itemi din domeniul public pe care oricine o poate folosi în orice scop, inclusiv comercial: cei 50 de markeri Big Five [3] și 12 itemi de onestitate–modestie din IPIP-HEXACO [4], câte trei pentru fiecare dintre cele patru fațete ale sale (sinceritate, corectitudine, evitarea lăcomiei și modestie). Am ales cei 12 itemi cu cea mai mare corelație item–scală.

TrăsăturăItemiN normăFidelitate (α)Medie (1–5)AS
Extraversie1019.7180,893,010,92
Deschidere / Intelect1019.7180,793,910,63
Agreabilitate1019.7180,833,850,71
Conștiinciozitate1019.7180,813,350,73
Stabilitate emoțională1019.7180,872,900,86
Onestitate–modestie1222.7820,823,390,70

Grupuri normative: seturi de date deschise de la Open Psychometrics, cu persoane care au făcut voluntar testul online (colectate în jurul anului 2012; Big Five: N = 19.718; IPIP-HEXACO: N = 22.782). Normele pentru onestitate–modestie au fost colectate pe o scală în 7 trepte și transformate liniar pe o scală în 5 trepte. Eșantioanele online de voluntari înclină spre persoane mai tinere (vârsta mediană ≈ 22 de ani) și vorbitoare de engleză. Plănuim să recalculăm normele cu date de la utilizatorii acestui site și să publicăm rezultatele.

5. Raportul aprofundat (29 de fațete)

Testul aprofundat opțional folosește IPIP-NEO-120, aflat în domeniul public, care măsoară cele 30 de fațete Big Five cu câte 4 itemi (Johnson, 2014, Journal of Research in Personality, 51, 78–89). Fațeta „liberalism” este omisă, pentru că itemii ei întreabă dacă votezi candidați liberali sau conservatori, o chestiune politică centrată pe Statele Unite. Percentilele se bazează pe setul de date deschis al lui Johnson (410.376 de răspunsuri complete), în care fidelitatea fațetelor este între α = 0,66 și 0,88. Fațetele sunt măsurate mai puțin precis decât cele șase trăsături largi, iar raportul spune asta.

Pentru itemii în română folosim traducerea românească a 2,504 itemi IPIP realizată de Dragoș Iliescu, publicată pe site-ul oficial IPIP. Toți cei 116 itemi se găsesc în această traducere. 97 dintre ei îi preluăm ca atare, în ortografia standard (ș și ț cu virgulă, diacriticele lipsă restaurate). La 3 itemi am corectat o greșeală de scriere sau am adăugat forma de feminin, ca la ceilalți itemi (de exemplu, „Simt că sunt incapabil(ă) să rezolv lucrurile”, unde varianta publicată scrie „incapabil/ă”). Pentru cei 16 itemi care apar și în testul gratuit folosim aceeași propoziție în română ca acolo. Fiecare modificare este documentată în fișierul-sursă cu itemii.

Notă: normele din Raportul aprofundat provin de la persoane care au răspuns în engleză, iar itemii în română nu au fost normați separat pe vorbitori de română. Privește percentilele ca pe niște aproximări. Cotarea este exact aceeași ca în versiunea în engleză.

6. Despre versiunea în română

Toți cei 62 de itemi ai testului gratuit provin din traducerea românească a 2.504 itemi IPIP realizată de Dragoș Iliescu și publicată pe site-ul oficial IPIP. 57 de itemi îi preluăm ca atare, în ortografia standard. La 5 itemi am făcut o mică corectură: am adăugat forma de feminin acolo unde lipsea (de exemplu, „Devin cu ușurință stresat(ă)”), am unificat notația („bun(ă)” în loc de „bun/ă”) sau am corectat o greșeală de scriere („mai mult” în loc de „mai mai mult”). Fiecare modificare este documentată în fișierul-sursă cu itemii.

Formele de masculin și feminin apar împreună, de exemplu „pregătit(ă)”, ca în traducerea publicată, pentru că în română adjectivele se acordă după gen.

Notă: normele provin de la persoane care au răspuns în engleză. Versiunea în română a întrebărilor nu a fost normată separat pe vorbitori de română, iar traducerea și diferențele culturale pot deplasa puțin răspunsurile, așa că privește percentilele ca pe niște aproximări. Cotarea este exact aceeași ca în versiunea în engleză.

7. Sinceri despre limite

  • Autoevaluarea arată cum te vezi pe tine însuți. Nu este un instrument clinic, nu este un diagnostic și nu este un test de selecție.
  • Trăsăturile sunt continue. Tipurile sunt un rezumat, iar doi oameni cu același cod pot avea percentile foarte diferite.
  • Legăturile dintre trăsături și rezultate sunt reale, dar moderate (de obicei r ≈ 0,10–0,30). Se replică bine, însă adesea cu efecte mai mici decât în publicațiile inițiale. [37][34][38]
  • Personalitatea se schimbă. Odată cu vârsta, oamenii devin de obicei mai conștiincioși, mai agreabili și mai stabili emoțional, iar trăsăturile se pot schimba și prin efort deliberat sau prin psihoterapie. [33][35][36]
  • Numele tipurilor cu patru litere sunt descrieri proprii ale site-ului, bazate pe trăsături. Nu folosim „funcțiile cognitive”, care nu au susținere empirică, și nu afirmăm nimic despre ele.

Toate sursele

  1. McCrae, R. R., & Costa, P. T. (1989). Reinterpreting the Myers-Briggs Type Indicator from the perspective of the five-factor model of personality. Journal of Personality, 57(1), 17–40.
  2. Pittenger, D. J. (2005). Cautionary comments regarding the Myers-Briggs Type Indicator. Consulting Psychology Journal: Practice and Research, 57(3), 210–221.
  3. Goldberg, L. R. (1992). The development of markers for the Big-Five factor structure. Psychological Assessment, 4(1), 26–42.
  4. Ashton, M. C., Lee, K., & Goldberg, L. R. (2007). The IPIP–HEXACO scales: An alternative, public-domain measure of the personality constructs in the HEXACO model. Personality and Individual Differences, 42(8), 1515–1526.
  5. Ashton, M. C., & Lee, K. (2007). Empirical, theoretical, and practical advantages of the HEXACO model of personality structure. Personality and Social Psychology Review, 11(2), 150–166.
  6. Zettler, I., Thielmann, I., Hilbig, B. E., & Moshagen, M. (2020). The nomological net of the HEXACO model of personality: A large-scale meta-analytic investigation. Perspectives on Psychological Science, 15(3), 723–760.
  7. Lee, K., & Ashton, M. C. (2005). Psychopathy, Machiavellianism, and narcissism in the Five-Factor Model and the HEXACO model of personality structure. Personality and Individual Differences, 38(7), 1571–1582.
  8. Barrick, M. R., & Mount, M. K. (1991). The Big Five personality dimensions and job performance: A meta-analysis. Personnel Psychology, 44(1), 1–26.
  9. Judge, T. A., Bono, J. E., Ilies, R., & Gerhardt, M. W. (2002). Personality and leadership: A qualitative and quantitative review. Journal of Applied Psychology, 87(4), 765–780.
  10. Judge, T. A., Heller, D., & Mount, M. K. (2002). Five-factor model of personality and job satisfaction: A meta-analysis. Journal of Applied Psychology, 87(3), 530–541.
  11. Judge, T. A., Livingston, B. A., & Hurst, C. (2012). Do nice guys—and gals—really finish last? The joint effects of sex and agreeableness on income. Journal of Personality and Social Psychology, 102(2), 390–407.
  12. Larson, L. M., Rottinghaus, P. J., & Borgen, F. H. (2002). Meta-analyses of Big Six interests and Big Five personality factors. Journal of Vocational Behavior, 61(2), 217–239.
  13. Pletzer, J. L., Bentvelzen, M., Oostrom, J. K., & de Vries, R. E. (2019). A meta-analysis of the relations between personality and workplace deviance: Big Five versus HEXACO. Journal of Vocational Behavior, 112, 369–383.
  14. Thielmann, I., Spadaro, G., & Balliet, D. (2020). Personality and prosocial behavior: A theoretical framework and meta-analysis. Psychological Bulletin, 146(1), 30–90.
  15. Zhao, H., & Seibert, S. E. (2006). The Big Five personality dimensions and entrepreneurial status: A meta-analytical review. Journal of Applied Psychology, 91(2), 259–271.
  16. Grant, A. M. (2013). Rethinking the extraverted sales ideal: The ambivert advantage. Psychological Science, 24(6), 1024–1030.
  17. Grant, A. M., Gino, F., & Hofmann, D. A. (2011). Reversing the extraverted leadership advantage: The role of employee proactivity. Academy of Management Journal, 54(3), 528–550.
  18. Poropat, A. E. (2009). A meta-analysis of the five-factor model of personality and academic performance. Psychological Bulletin, 135(2), 322–338.
  19. Feist, G. J. (1998). A meta-analysis of personality in scientific and artistic creativity. Personality and Social Psychology Review, 2(4), 290–309.
  20. Malouff, J. M., Thorsteinsson, E. B., Schutte, N. S., Bhullar, N., & Rooke, S. E. (2010). The five-factor model of personality and relationship satisfaction of intimate partners: A meta-analysis. Journal of Research in Personality, 44(1), 124–127.
  21. Dyrenforth, P. S., Kashy, D. A., Donnellan, M. B., & Lucas, R. E. (2010). Predicting relationship and life satisfaction from personality in nationally representative samples from three countries: The relative importance of actor, partner, and similarity effects. Journal of Personality and Social Psychology, 99(4), 690–702.
  22. Karney, B. R., & Bradbury, T. N. (1995). The longitudinal course of marital quality and stability: A review of theory, method, and research. Psychological Bulletin, 118(1), 3–34.
  23. Schmitt, D. P. (2004). The Big Five related to risky sexual behaviour across 10 world regions: Differential personality associations of sexual promiscuity and relationship infidelity. European Journal of Personality, 18(4), 301–319.
  24. Jensen-Campbell, L. A., & Graziano, W. G. (2001). Agreeableness as a moderator of interpersonal conflict. Journal of Personality, 69(2), 323–362.
  25. Selfhout, M., Burk, W., Branje, S., Denissen, J., van Aken, M., & Meeus, W. (2010). Emerging late adolescent friendship networks and Big Five personality traits: A social network approach. Journal of Personality, 78(2), 509–538.
  26. Harris, K., & Vazire, S. (2016). On friendship development and the Big Five personality traits. Social and Personality Psychology Compass, 10(11), 647–667.
  27. Lucas, R. E., & Fujita, F. (2000). Factors influencing the relation between extraversion and pleasant affect. Journal of Personality and Social Psychology, 79(6), 1039–1056.
  28. Fleeson, W., Malanos, A. B., & Achille, N. M. (2002). An intraindividual process approach to the relationship between extraversion and positive affect: Is acting extraverted as "good" as being extraverted? Journal of Personality and Social Psychology, 83(6), 1409–1422.
  29. Steel, P., Schmidt, J., & Shultz, J. (2008). Refining the relationship between personality and subjective well-being. Psychological Bulletin, 134(1), 138–161.
  30. Kotov, R., Gamez, W., Schmidt, F., & Watson, D. (2010). Linking "big" personality traits to anxiety, depressive, and substance use disorders: A meta-analysis. Psychological Bulletin, 136(5), 768–821.
  31. Kern, M. L., & Friedman, H. S. (2008). Do conscientious individuals live longer? A quantitative review. Health Psychology, 27(5), 505–512.
  32. Bogg, T., & Roberts, B. W. (2004). Conscientiousness and health-related behaviors: A meta-analysis of the leading behavioral contributors to mortality. Psychological Bulletin, 130(6), 887–919.
  33. Roberts, B. W., Walton, K. E., & Viechtbauer, W. (2006). Patterns of mean-level change in personality traits across the life course: A meta-analysis of longitudinal studies. Psychological Bulletin, 132(1), 1–25.
  34. Roberts, B. W., Kuncel, N. R., Shiner, R., Caspi, A., & Goldberg, L. R. (2007). The power of personality: The comparative validity of personality traits, socioeconomic status, and cognitive ability for predicting important life outcomes. Perspectives on Psychological Science, 2(4), 313–345.
  35. Roberts, B. W., Luo, J., Briley, D. A., Chow, P. I., Su, R., & Hill, P. L. (2017). A systematic review of personality trait change through intervention. Psychological Bulletin, 143(2), 117–141.
  36. Hudson, N. W., & Fraley, R. C. (2015). Volitional personality trait change: Can people choose to change their personality traits? Journal of Personality and Social Psychology, 109(3), 490–507.
  37. Soto, C. J. (2019). How replicable are links between personality traits and consequential life outcomes? The Life Outcomes of Personality Replication Project. Psychological Science, 30(5), 711–727.
  38. Ozer, D. J., & Benet-Martínez, V. (2006). Personality and the prediction of consequential outcomes. Annual Review of Psychology, 57, 401–421.
  39. Judge, T. A., Higgins, C. A., Thoresen, C. J., & Barrick, M. R. (1999). The Big Five personality traits, general mental ability, and career success across the life span. Personnel Psychology, 52(3), 621–652.
  40. Ng, T. W. H., Eby, L. T., Sorensen, K. L., & Feldman, D. C. (2005). Predictors of objective and subjective career success: A meta-analysis. Personnel Psychology, 58(2), 367–408.
  41. Wilmot, M. P., & Ones, D. S. (2019). A century of research on conscientiousness at work. Proceedings of the National Academy of Sciences, 116(46), 23004–23010.
  42. Solomon, B. C., & Jackson, J. J. (2014). The long reach of one’s spouse: Spouses’ personality influences occupational success. Psychological Science, 25(12), 2189–2198.
  43. Kelly, E. L., & Conley, J. J. (1987). Personality and compatibility: A prospective analysis of marital stability and marital satisfaction. Journal of Personality and Social Psychology, 52(1), 27–40.
  44. Asendorpf, J. B., & Wilpers, S. (1998). Personality effects on social relationships. Journal of Personality and Social Psychology, 74(6), 1531–1544.
  45. Connor-Smith, J. K., & Flachsbart, C. (2007). Relations between personality and coping: A meta-analysis. Journal of Personality and Social Psychology, 93(6), 1080–1107.
  46. Stieger, M., Flückiger, C., Rüegger, D., Kowatsch, T., Roberts, B. W., & Allemand, M. (2021). Changing personality traits with the help of a digital personality change intervention. Proceedings of the National Academy of Sciences, 118(8), e2017548118.