Acasă › Tip contra tip › ESFJ vs ISTJ
ESFJ vs ISTJ
ESFJ și ISTJ: diferențele și cum îți dai seama care ești
ESFJ și ISTJ au în comun două litere (S, practic și J, organizat) și diferă la extraversie și agreabilitate. Ca să alegi între ele, trebuie să te hotărăști la ambele litere, iar fiecare este o întrebare separată.
Sociabil, practic, grijuliu, organizat.
Ești cald, sociabil, de încredere și cu picioarele pe pământ. Îți place să aduni oamenii și să te asiguri că toată lumea se simte bine, iar tradițiile și seriozitatea contează pentru tine.
Rezervat, practic, direct, de încredere.
Ești calm, cu picioarele pe pământ, sincer și foarte organizat. Ai încredere în metodele verificate, faci ce spui și preferi reguli și responsabilități clare.
Cum alegi între ESFJ și ISTJ
- Hotărăște-te la câte o literă pe rând. ESFJ și ISTJ diferă la E/I și F/T, iar fiecare este o întrebare separată.
- Începe cu litera de care ești cel mai puțin sigur și folosește întrebările de reflecție de mai jos.
- Dacă la unele litere ești clar de o parte, dar la altele ești la mijloc, un al treilea tip ți se poate potrivi mai bine decât oricare dintre cele două. Uită-te la comparațiile legate mai jos.
- Un test cu percentile arată care dintre literele tale sunt clare și care sunt cazuri-limită. Cele clare te descriu cel mai bine.
Diferență: E sau I (Extraversie)
Extraversia din modelul celor cinci mari factori: sociabilitate, asertivitate, vorbăreție și emoții pozitive. Corespunde literei clasice E/I, care este puternic legată de extraversia din Big Five.
Oamenii îți dau energie, iei ușor cuvântul și intri repede în vorbă cu ceilalți.
Preferi grupurile mici și mediile mai liniștite și adesea te gândești înainte să vorbești. Introversia nu este același lucru cu timiditatea sau anxietatea. Acelea țin de o altă trăsătură (stabilitatea emoțională).
Cum se vede în viața de zi cu zi
Descrieri ale trăsăturii, nu rezultate ale cercetării.
- ESFJ (E): Probabil gândești cel mai bine cu voce tare, în ședințe, în discuții și în verificări rapide. Munca cu mult contact cu colegi, clienți sau public îți dă mai des energie decât îți ia.
- ISTJ (I): Probabil preferi să gândești înainte să vorbești și lucrezi cel mai bine în blocuri de timp concentrat. O ordine de zi trimisă dinainte, comunicarea scrisă și timpul de pregătire te ajută de obicei să dai tot ce ai mai bun.
- ESFJ (E): Probabil vrei să împarți viața și social: să-ți prezinți partenerul prietenilor, să ieșiți în oraș și să vorbiți despre lucruri pe loc, când se întâmplă.
- ISTJ (I): Probabil arăți grija prin atenție și timp petrecut în doi, nu printr-un program social încărcat, și poate ai nevoie de timp doar pentru tine chiar și de la oamenii pe care îi iubești.
Ce leagă cercetarea de fiecare parte
- Extraversia este trăsătura cel mai constant legată de afirmarea ca lider în grupuri.[2]
- Persoanele extravertite raportează în medie mai multe emoții plăcute.[3]
- Într-un studiu de teren, liderii extravertiți au obținut rezultate mai slabe cu echipele proactive, pentru că erau mai puțin receptivi la ideile membrilor echipei.[4]
- Liderii mai puțin extravertiți au obținut rezultate mai bune decât cei extravertiți când echipele lor erau proactive, pentru că ascultau mai mult și valorificau ideile membrilor echipei.[4]
- Networkingul și vizibilitatea îți pot cere un efort conștient. Cine se afirmă ca lider ține de extraversie.[2]
- Extraversia scăzută este legată de un interes mai mic pentru munca antreprenorială și socială. Legăturile sunt doar moderate, așa că e mai bine să-ți măsori direct interesele.[5]
Medii pentru mulți oameni. Asemenea efecte sunt reale, dar de obicei mici: schimbă probabilitățile pentru un grup și spun puțin despre o persoană anume.
De ce se confundă E și I
- Introversia nu este timiditate. Emoțiile și anxietatea socială țin mai ales de o altă trăsătură, stabilitatea emoțională (a 5-a literă, C sau R), așa că o persoană sociabilă care devine neliniștită printre străini poate fi totuși E, iar o persoană calmă și sigură pe sine poate fi I.
- Toată lumea se comportă uneori extravertit. În studii de tip jurnal (experience sampling), oamenii, inclusiv introvertiții, au raportat o dispoziție mai bună în momentele în care s-au comportat mai extravertit. Faptul că îți place o seară animată nu te face E: litera descrie cum ești în medie.[1]
- Ce te reface cel mai bine după o săptămână lungă și grea: o seară în oraș cu prietenii (E) sau o seară liniștită, mai mult singur (I)?
- Într-o ședință, îți formezi de obicei părerea gândind cu voce tare (E) sau întâi ți-o formezi și abia apoi o spui (I)?
- La o petrecere unde o cunoști doar pe gazdă: preferi să te plimbi și să te prezinți (E) sau rămâi lângă una-două persoane (I)?
- Când ți se întâmplă ceva bun, vrei să le spui imediat celorlalți (E) sau te bucuri mai întâi singur de asta (I)?
Răspunde după cum faci de obicei, nu după cum ți-ai dori să fii. Dacă răspunsurile se împart egal, probabil că ești aproape de mijloc la această trăsătură.
Diferență: F sau T (Agreabilitate)
Agreabilitatea din modelul celor cinci mari factori: compasiune, căldură, încredere și spirit de cooperare. Corespunde literei F/T (F = agreabilitate mai mare). Legătura cu MBTI este moderată.
Ești cald, atent cu ceilalți și cooperant și observi ce simt alții.
Ești direct, sceptic și competitiv și pui sinceritatea și rezultatele înaintea armoniei.
Cum se vede în viața de zi cu zi
Descrieri ale trăsăturii, nu rezultate ale cercetării.
- ESFJ (F): Probabil observi cum afectează deciziile oamenii și prețuiești o echipă bazată pe cooperare.
- ISTJ (T): Probabil pui pe primul loc logica, standardele și rezultatele și nu ai nicio problemă să spui adevăruri incomode.
- ESFJ (F): Probabil ești atent la sentimentele partenerului și gata să faci compromisuri ca să păstrezi pacea.
- ISTJ (T): Probabil prețuiești sinceritatea mai mult decât consolarea și poate îți arăți grija rezolvând probleme mai degrabă decât consolând.
Ce leagă cercetarea de fiecare parte
Medii pentru mulți oameni. Asemenea efecte sunt reale, dar de obicei mici: schimbă probabilitățile pentru un grup și spun puțin despre o persoană anume.
De ce se confundă F și T
- A fi politicos sau cinstit nu este același lucru cu F. Modelul HEXACO deosebește agreabilitatea (căldură, răbdare, iertare) de onestitate–modestie (sinceritate și corectitudine), așa că o persoană directă poate fi scrupulos de corectă, iar o persoană fermecătoare, calculată.[6]
- Scala clasică T/F corespunde doar moderat agreabilității din Big Five, pe care o măsoară aici litera. Dacă un alt test te-a plasat altfel, aceasta este una dintre literele la care diferențele sunt cele mai probabile.[7]
- Când un prieten îți arată o lucrare cu defecte clare, primul impuls este să-i cruți sentimentele (F) sau să numești clar problemele (T)?
- Într-o discuție cauți un teren comun (F) sau ții la poziția ta până când câștigă argumentul cel mai puternic (T)?
- Preferi să presupui că ceilalți au intenții bune până la proba contrarie (F) sau aștepți până când ți-au câștigat încrederea (T)?
- Dacă cineva e supărat pe tine, asta te roade mult timp (F) sau poți trece peste dacă tu crezi că ai avut dreptate (T)?
Răspunde după cum faci de obicei, nu după cum ți-ai dori să fii. Dacă răspunsurile se împart egal, probabil că ești aproape de mijloc la această trăsătură.
Ce au în comun ESFJ și ISTJ
Literele de mai jos sunt un teren comun. Oricare ar fi tipul tău, aceste părți din ambele descrieri ar trebui să ți se potrivească.
Preferi ce este concret, verificat și practic și te încrezi mai mult în experiență decât în teorie.
Îți planifici lucrurile, ești de încredere și atent la detalii și îți place să duci la capăt ce ai început.
De ce rezultatul tău poate oscila între ESFJ și ISTJ
- Trăsăturile de personalitate sunt continue, iar majoritatea oamenilor au scoruri aproape de mijloc. Distribuțiile scorurilor se adună în centru și nu se împart în două tabere, nici măcar pe scalele clasice cu patru litere.[7][12]
- De aceea, o mică eroare de măsurare obișnuită este suficientă ca litera să se schimbe la oricine se află aproape de graniță. Instabilitatea tipului la retestare este una dintre cele mai importante obiecții publicate la adresa testelor cu patru litere.[13]
- Scorurile în sine sunt destul de stabile; ce face literele instabile este tocmai împărțirea unui scor continuu în două căsuțe.[14]
- Dacă primești o dată ESFJ și altă dată ISTJ, între teste s-au schimbat două litere. Fiecare literă se schimbă separat, așa că de obicei înseamnă că mai multe dintre trăsăturile tale sunt aproape de medie sau că ai răspuns gândindu-te la contexte diferite (la muncă sau acasă, într-o săptămână bună sau într-una proastă).
- În testul 64 Types, fiecare trăsătură este exprimată ca percentilă față de răspunsuri reale. Orice trăsătură aflată la mai puțin de 10 puncte de percentila 50 este marcată drept caz-limită și vezi codul pe care l-ai primi dacă litera ar fi cealaltă. Prin definiție, 20% dintre oameni se află între percentilele 40 și 60 la fiecare trăsătură.
ESFJ și ISTJ în carieră și dragoste
Diferențele de mai sus se văd cel mai clar în muncă și în relații. Pentru imaginea carierei, aici apar cele trei domenii de interes spre care înclină cel mai des fiecare tip și felul în care literele diferite le deplasează:
Înclinație tipică de interese: Social, Întreprinzător, Convențional
Înclinație tipică de interese: Convențional, Realist, Investigativ
- E sau I: comparativ cu partea I (ISTJ), partea E (ESFJ) este legată de un interes mai mare pentru munca din domeniile: Întreprinzător (a conduce, a convinge) și Social (a ajuta, a preda).[5]
- F sau T: comparativ cu partea T (ISTJ), partea F (ESFJ) este legată de un interes mai mare pentru munca din domeniile: Social (a ajuta, a preda, a îngriji).[5]
Aceste înclinații de interes se bazează pe legăturile metaanalitice dintre Big Five și interesele profesionale. Legăturile sunt moderate, așa că e mai bine să-ți măsori direct interesele decât să le deduci din tip.[5]
Testul 64 Types îți dă o percentilă pentru fiecare trăsătură, marchează cazurile-limită și adaugă cele două trăsături pe care testele cu patru litere le scapă. 62 de întrebări, aproximativ 8 minute, fără înregistrare.
Fă testul gratuitÎntrebări frecvente
Care este diferența dintre ESFJ și ISTJ?
Diferă la două litere: Extraversie (ESFJ E, ISTJ I); Agreabilitate (ESFJ F, ISTJ T). În comun au: S (practic) și J (organizat). Fiecare literă este o trăsătură continuă separată, așa că diferențele se adună și nu formează două feluri fixe de oameni.
Cum îmi dau seama dacă sunt ESFJ sau ISTJ?
Concentrează-te doar pe literele care diferă (E/I și F/T). Gândește-te cum te comporți de fapt în viața de zi cu zi, întreabă pe cineva care te cunoaște bine și fă un test care arată o percentilă pentru fiecare trăsătură, nu doar o literă. Dacă o trăsătură iese în jurul percentilei 50, ești aproape de medie și ambele tipuri te descriu parțial.
De ce un test îmi dă ESFJ și altul ISTJ?
Trăsăturile de personalitate sunt continue și majoritatea oamenilor au scoruri aproape de mijloc, așa că mici diferențe în felul în care răspunzi pot schimba o literă. Schimbarea tipului la retestare este una dintre cele mai bine documentate probleme ale testelor cu patru litere. Pentru că ESFJ și ISTJ diferă la două litere, probabil că ești aproape de mijloc la mai multe trăsături sau te-ai gândit la situații diferite când ai răspuns.
Sunt compatibili ESFJ și ISTJ?
Este o altă întrebare decât care dintre ele ești. În studii mari, asemănarea dintre personalitățile a doi parteneri nu a explicat aproape nimic dincolo de trăsăturile proprii ale fiecăruia; stabilitatea emoțională, agreabilitatea și conștiinciozitatea fiecărui partener au contat mai mult. Pagina despre compatibilitatea ESFJ și ISTJ tratează dragostea, prietenia și munca pentru exact această pereche.
Cercetarea despre compatibilitate de mai sus: asemănarea a explicat puțin dincolo de trăsăturile proprii ale fiecăruia[15]; trăsăturile proprii ale fiecărei persoane contează mai mult.[16]
Citește mai departe
Profilul ESFJ · Profilul ISTJ · Compatibilitatea ESFJ și ISTJ
Comparații asemănătoare
Toate comparațiile între tipuri
Surse
- Fleeson, W., Malanos, A. B., & Achille, N. M. (2002). An intraindividual process approach to the relationship between extraversion and positive affect: Is acting extraverted as "good" as being extraverted? Journal of Personality and Social Psychology, 83(6), 1409–1422.
- Judge, T. A., Bono, J. E., Ilies, R., & Gerhardt, M. W. (2002). Personality and leadership: A qualitative and quantitative review. Journal of Applied Psychology, 87(4), 765–780.
- Lucas, R. E., & Fujita, F. (2000). Factors influencing the relation between extraversion and pleasant affect. Journal of Personality and Social Psychology, 79(6), 1039–1056.
- Grant, A. M., Gino, F., & Hofmann, D. A. (2011). Reversing the extraverted leadership advantage: The role of employee proactivity. Academy of Management Journal, 54(3), 528–550.
- Larson, L. M., Rottinghaus, P. J., & Borgen, F. H. (2002). Meta-analyses of Big Six interests and Big Five personality factors. Journal of Vocational Behavior, 61(2), 217–239.
- Ashton, M. C., & Lee, K. (2007). Empirical, theoretical, and practical advantages of the HEXACO model of personality structure. Personality and Social Psychology Review, 11(2), 150–166.
- McCrae, R. R., & Costa, P. T. (1989). Reinterpreting the Myers-Briggs Type Indicator from the perspective of the five-factor model of personality. Journal of Personality, 57(1), 17–40.
- Jensen-Campbell, L. A., & Graziano, W. G. (2001). Agreeableness as a moderator of interpersonal conflict. Journal of Personality, 69(2), 323–362.
- Selfhout, M., Burk, W., Branje, S., Denissen, J., van Aken, M., & Meeus, W. (2010). Emerging late adolescent friendship networks and Big Five personality traits: A social network approach. Journal of Personality, 78(2), 509–538.
- Judge, T. A., Livingston, B. A., & Hurst, C. (2012). Do nice guys—and gals—really finish last? The joint effects of sex and agreeableness on income. Journal of Personality and Social Psychology, 102(2), 390–407.
- Schmitt, D. P. (2004). The Big Five related to risky sexual behaviour across 10 world regions: Differential personality associations of sexual promiscuity and relationship infidelity. European Journal of Personality, 18(4), 301–319.
- Bess, T. L., & Harvey, R. J. (2002). Bimodal score distributions and the Myers-Briggs Type Indicator: Fact or artifact? Journal of Personality Assessment, 78(1), 176–186.
- Pittenger, D. J. (2005). Cautionary comments regarding the Myers-Briggs Type Indicator. Consulting Psychology Journal: Practice and Research, 57(3), 210–221.
- Capraro, R. M., & Capraro, M. M. (2002). Myers-Briggs Type Indicator score reliability across studies: A meta-analytic reliability generalization study. Educational and Psychological Measurement, 62(4), 590–602.
- Dyrenforth, P. S., Kashy, D. A., Donnellan, M. B., & Lucas, R. E. (2010). Predicting relationship and life satisfaction from personality in nationally representative samples from three countries: The relative importance of actor, partner, and similarity effects. Journal of Personality and Social Psychology, 99(4), 690–702.
- Malouff, J. M., Thorsteinsson, E. B., Schutte, N. S., Bhullar, N., & Rooke, S. E. (2010). The five-factor model of personality and relationship satisfaction of intimate partners: A meta-analysis. Journal of Research in Personality, 44(1), 124–127.